Tradiții și superstiții în ziua de Bobotează. Ziua în care se sfințesc apele

Boboteaza este o tradiţie veche în sânul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea.

Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

Botezul Domnului este unul dintre cele mai importante praznice împărăteşti ale Bisericii, iar principalul eveniment religios din această zi constă în sfinţirea mare a apelor. Ritualul urmează după Sfânta Liturghie din Ajunul Bobotezei, precum și Sfânta Liturghie din ziua praznicului.

În ziua de Bobotează se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul nostru înconjurător de forţele malefice. Agheazma este apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor. În timpul ceremonialului religios, apa primeşte virtuţi terapeutice miraculoase şi nu se strică de-a lungul anului.

Tradiţia Iordănitului

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea  că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile.  Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat, lângă o fântână sau lângă o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi vor bea toţi membrii familiei. Se mai păstrează obiceiul ca fiecare gospodină să pună apă sfințită  în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

De Bobotează, potrivit tradiţiei, se consumă alimente specifice: grâu fiert cu miere, prune uscate, iar după apusul soarelui se poate mânca şi piftie.

În cele mai multe sate, dar şi în mediul urban există obiceiul de a arunca, la Bobotează, o Cruce în apă. Astfel, după oficierea slujbei religioase din biserică, credincioşii însoţiţi de preot pornesc în procesiune către o apă curgătoare pentru „sfinţirea apelor“. Atunci, preotul aruncă o cruce în apa îngheţată, iar flăcăii mai curajoşi se scufundă să o recupereze. Cel care scoate crucea din apă este răsplătit cu colaci, cu fructe şi cu bani.

Ce nu este voie să faci de Bobotează

Pentru a fi sănătoase  tot anul, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile după sfințirea apelor. Prin tradiție, apele rămân sfinţite timp de şase săptămâni.

Apa are o semnificaţie specială în această zi; se spune că apa sfinţită luată are puteri miraculoase, astfel, în ziua de Bobotează nu se spală rufe.

De asemenea, se spune că nu e bine să te speli pe cap, pentru că se murdăreşte apa sfinţită. Unii bătrâni spun că dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul.

Tradiție pentru copiii nebotezați

În tradiţia populară, se mai spune că mamele care le-au murit copiii nebotezaţi sau i-au născut morţi, trebuie să ia agheasmă şi să meargă împreună cu preotul la mormintele acestora. Acolo vor turna  agheasma peste mormintele pruncilor decedați, apoi preotul îi va boteaza cu numele Ion. O dată îndeplinit acest ritual, timp de trei ani, se consideră că acel copil a fost botezat.

Vremea din ziua de Bobotează prevestește vremea din timpul anului

Prin tradiţie, vremea din ziua de Bobotează anticipează pe cea de peste an. Dacă plouă, cu siguranţă va urma o iarnă lungă, iar dacă va fi timp frumos va urma o vară frumoasă. Dacă ninge şi bate  crivăţul, este semn că vor fi roade bogate. Dacă va fi vreme caldă şi curge apa din streaşină recolta de viţă de vie va fi bogată, iar vinul va fi foarte bun. Când în ziua de Bobotează pomii sunt împodobiţi cu promoroacă, urmează un an îmbelşugat, iar oamenii vor fi mai sănătoşi .

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *