Secuii sunt mai sceptici față de vaccinare decât maghiarii din Transilvania. Sondaj realizat de Institutul Bálványos

Institutul Bálványos a realizat un sondaj de opinie, în care se arată că maghiarii din Transilvania sunt mai puţin sceptici faţă de vaccinarea împotriva coronavirusului, decât media naţională, în schimb în rândul secuilor scepticismul depăşeşte cu mult media pe ţară.

Astfel, în rândul maghiarilor proporţia celor vaccinaţi este de 58%, în timp ce secuii din județele Covasna și Harghita doar 39% din populaţie a fost vaccinată.

La nivel național, 53% din populaţia adultă din România a fost vaccinată împotriva coronavirusului cu cel puţin o doză.

Sociologul Tibor Toró, directorul de cercetare al Institutului Bálványos, a atribuit faptul că datele diferă uşor de cele oficiale din România prin faptul că a fost analizată doar situaţia populaţiei adulte şi că drept referinţă au fost luate în considerare doar datele populaţiei rezidente.

În România, 28% din populaţia adultă se împotriveşte categoric vaccinării. În rândul maghiarilor din Transilvania, această proporţie este de 24%, iar în ținutul secuiesc de 40%. În rândul celor care locuiesc la sat, a celor care au un nivel de şcolarizare scăzut şi a celor care se află într-o situaţie financiară precară, proporţia scepticilor şi a celor nevaccinaţi este mai mare.

În eşantionul maghiar, dorinţa de vaccinare este mai mare şi reticenţa faţă de vaccinuri este mai scăzut în rândul vârstnicilor şi a celor de religie protestantă. Potrivit cercetătorilor, rata mai mare de scepticism faţă de vaccinare şi dorinţa mai scăzută de vaccinare a romano-catolicilor este parţial legată de faptul că proporţia acestora este mai mare în tinutul secuiesc.

32% dintre români, 35% dintre maghiarii din Transilvania şi 40% dintre secui sunt sceptici faţă de virus, adică consideră că boala COVID-19 nu reprezintă cu adevărat o ameninţare. 36%, 31%, respectiv 44% consideră că vaccinarea nu oferă o protecţie eficientă împotriva epidemiei.

În timpul cercetării, oamenii au fost întrebaţi şi dacă au fost infectaţi, respectiv dacă atunci când au prezentat semne clare de infecţie, au făcut sau nu un test pentru coronavirus. Potrivit sondajului, 13% din populaţia României a avut un test COVID pozitiv; în rândul maghiarilor din Transilvania proporţia celor care au fost confirmaţi ca fiind infectaţi a fost de 12%, iar în rândul secuilor de 9%.

Atunci când la calculul persoanelor care au trecut prin infecţie, au fost luaţi în considerare şi cei care au observat simptome clare de infecţie dar nu au făcut un test, s-a dovedit că, în timp ce la nivel naţional, 72% dintre persoane au recurs şi la un test, în rândul maghiarilor din Transilvania proporţia acestora a fost de numai 59%, iar în rândul celor din tinutul secuiesc de numai 41%. Astfel, în ținutul secuiesc, nu rata de infectare este mai mică decât media naţională, ci nivelul de testare al celor infectaţi.

Institutul Bálványos a constatat că atunci când au apărut îmbolnăviri sau decese în rândul membrilor de familie şi cunoştinţelor, media românească a fost mai puternic influenţată să se vaccineze, decât s-a întâmplat în rândul maghiarilor din Transilvania.

În cazul eşantionului românesc dorinţa de vaccinare a crescut în urma inspiraţiei sosite din viaţa publică, în timp ce în rândul maghiarilor a fost vorba de aspecte legate de voluntariat. S-a constatat, de asemenea, că în timp ce în România scepticismul faţă de vaccinare şi nivelul scăzut de vaccinare sunt alimentate de lipsa de încredere, în cazul Ţinutului Secuiesc – o regiune caracterizată de o încredere interpersonală ridicată – nu s-a putut constata o astfel de corelaţie.

Potrivit sociologului Tamás Kiss, în România, încrederea în instituţiile statului “este puternic zdruncinată”, iar în eşantionul naţional, scepticismul privind vaccinarea creşte şi în urma acestui fapt. Însă în eşantionul maghiar, o corelaţie semnificativă a fost măsurată doar în cazul bisericii. S-a dovedit că în rândul maghiarilor care au încredere în biserică, proporţia celor vaccinaţi este mai mică decât în rândul celor care nu au încredere în biserică.

În cazul românilor majoritar ortodocşi, această corelaţie nu s-a creionat, a adăugat sociologul. Tamás Kiss a declarat: faptul că episcopii bisericilor istorice maghiare au încurajat vaccinarea este un fapt cunoscut, însă nu se ştie în ce măsură preoţii şi pastorii au dat mai departe mesajele acestea în cadrul comunităţilor religioase.

Potrivit cercetătorului, cifrele de vaccinare scăzute din ținutul secuiesc pot fi explicate şi prin atitudinea medicilor de familie. În timp ce în România, 46% dintre respondenţi au fost încurajaţi de medicul de familie să se vaccineze, în cazul secuilor, această proporţie a fost de numai 24%. Dintre respondenţii care au şi întrebat medicul de familie despre asta, 18% au spus că medicul le-a oferit argumente împotriva vaccinării. Tamás Kiss a adăugat că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înţelege dacă medicii de familie din Ţinutul Secuiesc au influenţat opinia publică, sau doar s-au raliat la aceasta.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *