Cine este uriașul datornic la bugetul Oradei și cine îl susține?

După ani de zile de procese, un ordin călugăresc catolic datorează bugetului Primăriei Oradea, suma de 4,5 milioane de euro.

Este vorba despre o taxă de timbru pe care instanța de judecată a decis ca Ordinul călugăresc catolic Premonstratens să o„verse” la bugetul local.

Cu această sumă datorată statului român, ordinul călugăresc catolic Premonstratens este cel mai mare datornic la bugetul local al Oradei.

Sentința Tribunalului Bihor fiind definitivă, primăria Oradea a pus sechestru pe bunurile ONG-ului, denumit Ordinul Canonic Premonstratens.

Restanța reprezintă o taxă de timbru, stabilită prin sentinţă executorie de Tribunalul Bihor, într-un proces pe care Ordinul Premonstratens l-a deschis în urmă cu câţiva ani împotriva statului român, prin Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care aparţin cultelor religioase din România, prin Guvern şi prin Ministerul Finanţelor.

„Ca să fie clar, noi nu am fost parte în proces, nu am cerut noi suma. Suntem doar bugetul care ar fi trebuit să încaseze taxa de timbru aferentă acţiunii lor în instanţă (n.r. – această taxă se plăteşte, în unele procese, către bugetul local al unității administrativ teritoriale, la fel cum se întâmplă, spre exemplu, și în cazul unor amenzi). Probabil, acţiunea a vizat imobile de valoare foarte mare, aşa că a existat şi o taxă pe măsură”, a explicat directorul economic al Primăriei Oradea, Eduard Florea, într-o conferință de presă.

În vara anului 2021, ordinul călugăresc a renunţat la proces, însă Tribunalul Bihor a refuzat să pronunţe ca „inadmisibilă” sentinţa de impunere a taxei de timbru de 22,5 milioane lei, conform informaţiilor disponibile pe portalul instanţelor.

„Instanţa a dispus acea plată a taxei de timbru. Ea nefiind achitată, cade în sarcina noastră să recuperăm acea sumă. Nu putem să trecem peste acea sentinţă”, susțin reprezentanții primăriei.

Care este legătura cu Ungaria

Ordinul Premonstratens datează de acum 900 de ani, a fost instituit de Sfântul Norbert în oraşul Premontre, în 1121 iar în România a ajuns după 1150, când împăratul Ştefan al II-lea, care era şi rege al maghiarilor, a „chemat” călugării pe teritoriile pe care le stăpânea, în Slovacia, Cehia, România şi Ungaria. Cunoscuţi drept „călugării albi”, din cauza rasei monahale albe pe care o purtau,  călugării Premonstratens s-au stabilit în Crişana, primind proprietăţi în administrare „pentru a susţine bisericile, mănăstirea şi Ordinul”.

 După Marea Unire din 1818, Tratatul de la Trianon din 1920 şi Legea pentru Reformă Agrară din 1923, cea mai mare parte a proprietăţilor a fost transferată Statului Român, în schimbul unor despăgubiri băneşti, dar şi ca efect al nerecunoaşterii personalităţii juridice a acestuia.

În discursul rostit cu ocazia aniversării a nouă secole de la înființare, Miklós Soltész, secretarul de stat ungar responsabil pentru relaţia cu cultele şi minorităţile, în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei, a subliniat că Ordinul Premonstratens este parte integrantă a istoriei Ungariei.

Secretarul de stat a adăugat că în 2017 Guvernul maghiar a decis ca odată cu această aniversare să sprijine aspiraţiile ordinului. 

În acest context, prepozitul Fejes Rudolf Anzelm, unicul călugăr Premonstratens din Bihor a reușit să obțină de-a lungul timpului, de la statul român, mai multe terenuri și clădiri istorice.

Multe acțiuni ale călugărului au fost, însă, respinse de instanțele de judecată pe motiv că, Premonstratenşii nu aveau personalitate juridică, iar bunurile revendicate le deţineau doar în administrare, nu şi în proprietate.

Procese pierdute de Ordinul Premonstratens

Unul dintre cele mai mari procese, pierdut definitiv în anul 2014 de călugării catolici Premonstratens, a fost cel în care au revendicat de la Primăria Oradea clădirea Colegiului Naţional Mihai Eminescu.

„Municipiul Oradea a câştigat procesul în contradictoriu cu Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens, litigiul fiind soluţionat de către Curtea de Apel Oradea, prin hotărâre irevocabilă, dată în 13.02.2014.
Litigiul, datând din anul 2009, a avut ca obiect rectificarea cărţii funciare şi a privit imobilul ce reprezintă în natură Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” – clădirea, curtea şi terenul aferent.
În urma soluţiei date de instanţă, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” rămâne în proprietatea Municipiului Oradea” se arată într-un comunicat al Primăriei Oradea.

Colegiul Naţional Mihai Eminescu, care găzduieşte unul dintre cele mai prestigioase colegii din Oradea are aproape 1500 de elevi şi o sută de cadre didactice.

De asemenea, tot în anul 2014, acelaşi Ordin Premonstratens a pierdut, tot definitiv şi irevocabil, şi procesul început în 2009 pentru revendicarea staţiunii Băile Felix.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *