Recensământ 2022: De ce se ceartă maghiarii între ei?

După ce Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a susținut că ar trebui să nu mai existe posibilitatea ca maghiarii să se declare secui, a fost forțat să schimbe macazul, din cauza revoltei populare iscate.

Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, le-a cerut, vineri, într-o conferință de presă, la Cluj-Napoca, maghiarilor din Transilvania să-şi trăiască identitatea regională într-o altă formă, iar la recensământ să se declare maghiari.

De asemenea, Kelemen Hunor a mai spus că recensământul trebuie să fie unul eficient, în cursul căruia maghiarii să fie număraţi corect. În acelaşi timp le-a cerut maghiarilor să îşi declare cu încredere apartenenţa etnică şi religioasă, precum şi limba maternă, deoarece datele declarate acum vor constitui baza asigurării drepturilor lingvistice în următorii zece ani.

Kelemen Hunor a precizat că dacă eficienţa recensământului scade sub 90% şi peste 10% din date vor fi introduse din baze de date administrative care nu menţionează apartenenţa etnică, este posibil ca numărul maghiarilor din România să scadă sub un milion.

Pe portalurile de socializare a pornit, deja, o dispută aprinsă pe acest subiect, după ce s-a aflat că proiectul de chestionar cuprinde 6 subcategorii pentru naţionalitatea română, 5 pentru naţionalitatea germană şi 13 subcategorii pentru naţionalitate romă, în timp ce doar naţionalitatea maghiară nu are subcategorii, ceea ce înseamnă că, nu oferă opţiunea de a alege identitatea secuiască sau ceangăiască.

Văzând disputa, Zoltán Zakariás, deputat din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a anunţat pe pagina sa de socializare că a iniţiat, împreună cu József Kulcsár Terza, deputat al Partidului Civic Maghiar (PCM), includerea în formularul de recensământ a subcategoriilor secui şi ceangăi, subordonate identităţii maghiare. Reprezentanţii celor două partide mici, care activează în parlament în cadrul fracţiunii UDMR, au înaintat propunerea “reprezentanţilor în guvern” ai UDMR.

„Această teamă a fost una realistă şi în cazul nostru, chiar şi la recensământului de probă a apărut problema neincluderii secuilor în comunitatea maghiarilor. Acum a apărut proiectul chestionarului de recensământ, care nu este încă definitiv, deci va fi schimbat, în acest proiect nu există nicio subcategorie pentru naţionalitatea maghiară” – a explicat Kelemen Hunor.

Potrivit liderului UDMR, secuii și ceangăii vor fi incluși în noile chestionare ca subgrupe ale etniei maghiare.

Acest lucru reprezintă o noutate, deoarece la recensământul din 2011 nu s-a reuşit specificarea identităţii ceangăieşti ca subcategorie a naţionalităţii maghiare, deoarece printre ceangăi unii se consideră maghiari, în timp ce alţii se consideră români.

De asemenea, la recensământul precedent, naţionalităţii secuieşti i-a fost asociată limba maternă secuiască, lucru pe care Hunor nu îl consideră corect.

“Fie că trăim în Ţinutul Secuiesc, în Ţara Călatei, în Partium, Banat sau Câmpia Transilvaniei, maghiara este limba noastră maternă, cultura noastră este maghiară şi ne încadrăm cu toţii în identitatea maghiară” – a afirmat preşedintele UDMR.

Anna Horváth, vicepreşedinte executiv UDMR şi şef al grupului de lucru naţional pentru recensământ din cadrul UDMR, a declarat că după formarea grupului de lucru în septembrie anul trecut au fost înfiinţate grupuri de lucru judeţene. Scopul acestora este organizarea asistenţei şi informării în toate localităţile în care trăiesc cel puţin 50 de maghiari. Conform recensământului anterior se cunosc 1239 de asemenea aşezări.

Şeful grupului de lucru a considerat o mare provocare contactarea maghiarilor din România care se află în străinătate, numărul lor fiind estimat la 250-300 de mii.

Faza de autocompletare a recensământului va începe în 14 martie şi va dura două luni, iar chestionarul va fi disponibil şi în limba maghiară.

Sociologul Gergő Barna, preşedintele Asociaţiei Analiştilor în Politici Publice a spus că în cursul recensământului va trebui înregistrată situaţia din data de 1 decembrie 2021. Cei născuţi după această dată nu vor fi introduşi în baza de date, însă va trebui completat formularul celor decedaţi după data respectivă. El a adăugat că potrivit instrucţiunilor metodologice, în cazul persoanelor aflate în străinătate trebuie înregistrate datele celor plecaţi în urmă cu mai puţin de un an, sau a celor care vor să se întoarcă în patrie în termen de un an.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *