Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a venit în România. Discursul președintelui Klaus Iohannis

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a venit vineri în România la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis, în contextul crizei de la granița noastră. Acesta este însoțit și de secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Jens Stoltenberg, și adjunctul său au ajus la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde au fost întâmpinați de președintele Klaus Iohannis.

La Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu a ajuns şi convoiul militar american ce a intrat miercuri noaptea pe teritoriul României prin Vama Nădlac.

În conferința de presă comună, care a avut loc, președintele Klaus iohannis a precizat că actuala criză „nu este una doar regională, care se limitează la Ucraina afectează nu doar Ucraina, ci ea afectează întregul spațiu euro-atlantic”.

De asemenea, șeful statului a spus că ne aflăm în fața „cele mai grave crize după căderea Cortinei de Fier”, menionând faptul că Rusia demonstrează, prin acțiunile sale, că încearcă „să intimideze”.

„Poporul român și eu personal suntem recunoscători președintelui Biden că a trimis trupe. Ne aflăm la 200 demile de Crimeea anexată ilegal și la câteva sute de kilometri de granița cu Ucraina.

România a fost implicată în a asigura securitatea nord-atlantică. Prezența dumneavoastră este o dovadă a solidarității.

Mă folosesc de acest moment pentur a mulțumi trupelor italiene și germane. Dorse să vă laud pentru eforturile pe care le faceți. Vă mulțumesc pentru implicare și devotament. Veți regăsi același profesionalism în rândul trupelor noastre. În timpul misiunilor să țineți cont că eforturile dumneavpastră fac parte sdin această alianță de succes. Noi suntem NATO, iar aceasta este cheia pentru o pace durabilă, iar aceasta e cheia pentru pace durabilă, stabilitate și prosperitate în întregul spațiu euro-atlantic”, a afirmat Iohannis, la Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.

Rusia revine la politica de forță

„Salut vizita în România în acest moment crucial pentru securitatea euro-atlantică. Asistăm la deteriorarea accentuată a situației de securitate în apropierea flancului estic. Actuala criză nu este una doar regională, care se limitează la Ucrina sau securitatea europeană, ci afectează securitatea întregului spațiu euro-atlantic.

Vizita dvs. are loc în momentul sosirii în România a celor 1.000 de militari americani, cărora le urez bun-venit. Cele două evenimente sunt o dovadă clară a sprijinului NATO și SUA pentru securitate României și a cetățenilor săi în contextul actual marcat de tensiune.

Mulțumesc o dată în plus președintelui Biden pentru această demonstrație fără echivoc a solidarității SUA. Vă mulțumesc și dvs. pentru implicarea constantă și susținerea acestui obiectiv esențial.

Traversăm, fără îndoială, cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de Fier. Sunt evidente strategia de intimidare şi tendinţele inacceptabile ale Rusiei de revenire la politica de forţă şi de contestare a actualei ordini internaţionale, inclusiv a actualilor parametri ai arhitecturii europene de securitate, construite după Războiul Rece”, a afirmat Iohannis.

Măsurile NATO pentru dezescaladarea situaţiei conflictuale de la granițele Ucrainei

Președintele a vorbit și despre discuția „aprofundată” cu Secretarul General al NATO avută astăzi privind “aceste dezvoltări şi măsurile pe care NATO şi aliaţii trebuie să le ia pentru apărarea şi menţinerea securităţii euroatlantice”. 

„Acestea trebuie să fie robuste, ferme şi solidare, având la bază unitatea, coeziunea şi solidaritatea aliată.  România, ca membru NATO şi partener strategic al Statelor Unite ale Americii, beneficiază de toate garanţiile de securitate de care are nevoie.

Aceste garanţii au la bază, iată, angajamentul intensificat al NATO, precum şi al unor aliaţi precum Statele Unite şi Franţa, ca răspuns la deficitul accentuat de securitate de pe dimensiunea sudică a Flancului Estic.

Acest angajament şi solidaritatea manifestată aduc consistenţă şi credibilitate sporite efortului colectiv aliat de a spori securitatea noastră, a tuturor. 

 Am pledat repetat în demersurile pe care le-am realizat, încă de la debutul primului meu mandat, atât pe linie NATO, cât şi în dialogul cu aliaţii noştri, pentru o prezenţă mai consistentă a NATO, a Statelor Unite şi a altor aliaţi în regiunea Mării Negre.

Asigurarea unei posturi consolidate de descurajare şi apărare, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, contribuie la stabilitatea regională, dar şi la securitatea Alianţei în ansamblul său şi a tuturor cetăţenilor din statele aliate. 

 Indiferent de evoluţiile actuale din regiune, NATO trebuie să îşi menţină la nivel ridicat capacitatea de descurajare şi apărare, care să îi permită să îşi îndeplinească eficient obiectivele strict defensive pentru care Alianţa a fost creată.

klaus iohannis jens stoltenberg la baza de la mihail kogalniceanu

 Alături de aceste măsuri de întărire a prezenţei aliate, susţinem necesitatea continuării dialogului politico – diplomatic cu Rusia în vederea găsirii de soluţii care să permită dezescaladarea situaţiei, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianţei şi ale dreptului internaţional”, a arătat Iohannis.

România își menține angajamentele asumate

„Am avut un schimb de opinii despre pregătirile privind Summitul NATO de la Madrid din iunie. Am prezentat, totodată, viziunea şi priorităţile României privind Noul Concept Strategic şi procesul de adaptare a Alianţei. În această perioadă extrem de complicată, unitatea transatlantică este esenţială, iar parteneriatul dintre NATO şi Uniunea Europeană este mai important decât oricând. 

 În ceea ce ne priveşte, România este hotărâtă să-şi menţină angajamentele asumate privind alocarea a 2% din PIB pentru continuarea modernizării capabilităţilor militare.

 Vom acorda şi pe mai departe o atenţie sporită creşterii capacităţii operaţionale a tuturor structurilor militare, atât prin efort naţional, cât şi în context multinaţional.  Totodată, creşterea rezilienţei, atât la nivelul structurilor militare, cât şi la nivelul instituţiilor publice şi al societăţii în ansamblu, reprezintă o direcţie principală de acţiune, subsumată implementării Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării.  

Domnule Secretar General, vă mulţumesc din nou şi ne bucurăm că aţi reuşit astăzi, împreună cu echipa, să veniţi în România, aici, în baza Mihail Kogălniceanu”, a mai spus președintele Klaus Iohannis. 

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *