Întâlnire de urgență a țărilor NATO din Flancul Estic. Mesajul președintelui Klaus Iohannis

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat vineri, 25 februarie 2022, la reuniunea extraordinară a șefilor de stat și de guvern din țările membre NATO, în format virtual, convocată ca urmare a agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei și a creșterii semnificative a riscurilor și amenințărilor la adresa securității regionale, europene și euroatlantice.

La reuniune au mai participat Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, Prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, Charles Michel.

Summitul formatului București 9, care reunește țările de la flancul estic al NATO, a fost găzduit de președintele Poloniei, Andrzej Duda și României.

Din formatul B9 mai fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia.

Președintele Klaus Iohannis, a postat, vineri, pe Twitter, un scurt mesaj după întâlnirea țărilor NATO din Flancul Estic.

„Întâlnire extraordinară @NATO după atacul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toții am subliniat necesitatea unui răspuns ferm, coordonat și puternic din partea comunității euro-atlantice”, a scris președintele Iohannis.

Mesajul Secretarului General NATO, Jens Stoltenberg

Secretarul General NATO a declarat că, încă nu sunt informații legate de un iminent atac al Federației Ruse al vreunui stat membru NATO. Jens Stoltenberg spune că Alianța va oferi suport pentru Ucraina, dar și că, în momentul în care un stat membru este atacat, imediat va fi activat Articolul 5.

„Trimitem un mesaj clar Rusiei. Furnizăm sprijin Ucrainei, dar când discutăm despre aliații NATO, aici furnizăm garanții de securitate. Un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor. Nu avem amenintarea cu atac al Federației Ruse asupra unui stat membru NATO.

Ne uităm la mecanisme prin care să scădem posibilitatea de conflict. Suntem atenți în a asigura că nu existe incidente care să scape de sub control. Atacurile cibernetice pot declanșa Articolul 5, dar nu le-am oferit privilegiul de a le spune când o vom face.

În prezent, rețelele suverane sunt protejate. Există o invazie pe scară largă a unui partener și o țară care e vecină cu state NATO. Forța de răspuns rapid a NATO este acolo pentru a preveni astfel de incidente. Cei din flancul estic sunt ingrijorati față de luptele din Ucraina.

Kremlinul are o retorică amenințătoare. Rusia cere ca NATO să-și retragă forțele din aproape jumătate din statele membre, altfel, vom fi „consecințe tactice militare”. NATO are forța de reacție rapidă. Discutam despre mii de soldați, capacități navale și aeriene, acestea sunt grupuri de sine stătătoare. Sunt trupe care au fost desemnate.

Franța conduce aceste trupe. SUA au trimis mii de trupe pentru forța de răpuns rapid. VGTF forța de răpuns principala este condusa de Franța, cu o componentă germană. Avem multiple elementeVGTF. Am crescut capacitățile. Avem aliați, SUA și Marea Britanie, care și-au crescut cantitatea forțelor, sunt adiționale, pentru un raspuns mai larg.

Forța de răspuns rapid este de 40.000 militari, dar nu îi trimitem pe toți. Activăm planurile de apărare, ele au fost făcute ieri”, a declarat secretarul general NATO.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *