Incident diplomatic ungaro-sloven sau când îți dai jos, din greșeală, și alte măști decât cea medicală

Potapi Arpad, fotografiat într-un birou cu două hărți ale Ungariei Mari (Foto: Twitter)

În emisiunea pentru minoritatea maghiară „Centrul de Greutate” (Težišče/Súlypont), de la postul național TV Slovenija, Potapi Arpad Janos a etichetat râul Mura drept granița dintre Slovenia și Ungaria, când, de fapt, râul curge de fapt între 20 și 30 de kilometri de actuala graniță oficială dintre cele două țări.

Prezența secretarului de stat ungar pentru Politica Națională, Potapi Arpad Janos, în 10 martie 2022, în Slovenia, a fost marcată de o gafă comisă de oficialul de rang înalt, care a iritat foarte tare statul gazdă. Astfel, în emisiunea pentru minoritatea maghiară „Centrul de Greutate” (Težišče/Súlypont), de la postul național TV Slovenija, Potapi Arpad Janos a etichetat râul Mura drept granița dintre Slovenia și Ungaria, când, de fapt, râul curge de fapt între 20 și 30 de kilometri de actuala graniță oficială dintre cele două țări.

Deși pare o eroare de geografie, oficialii sloveni și cetățenii de rând nu au putut să nu asocieze declarația buclucașă cu faptul că, în 1941, Horthy Miklos a ocupat mai multe teritorii iugoslave, între care s-a numărat și Prekmurje, regiune din actuala Slovenie, situată între râul Mur și Valea Raba. La 10 aprilie 1941, Horthy și noul prim-ministru al Ungariei, Laszlo Bardossy, au emis o declarație comună conform căreia Iugoslavia a încetat să mai existe, eliberând Ungaria de obligațiile care îi reveneau în baza pactului de neagresiune și a Tratatului de la Trianon. Conform declarației, trupele maghiare ar acționa pentru a „proteja maghiarii care locuiesc în partea de sud, de anarhie” (oare unde am mai văzut, recent, astfel de argumente?).

În cadrul invaziei, trupele maghiare au ucis între 1.122 și 3.500 de civili, iar mulți civili au fost arestați și torturați. La 14 aprilie 1941, aproximativ 500 de evrei și sârbi au fost baionetați până la moarte, probabil ca un avertisment pentru alții de a nu rezista.

Regiunea se aflase sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungară din 1526, dar, după Primul Război Mondial, disoluția imperiilor a permis apariția statelor naționale, context în care a apărut Republica de la Prekmurje, intrând, apoi în componențe Regatului sârbilor, croaților și slovenilor.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Ungaria a ocupat regiunea, denumită, până în ziua de azi, de către maghiari „Vendvidek”, care s-a aflat sub stăpânire horthystă până în 1944. Spre sfârșitul acestei perioade s-au întreprins și cele mai mari arestări, deportări, ghetoizări și exterminări ale evreilor din Prekmurje, peste 400 de persoane de această etnie pierind în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Nu este, deci, deloc surprinzător faptul că politicieni sloveni de rang înalt au condamnat declarația lui Potapi Arpad Janos, etichetând-o drept „un incident internațional la care ar trebui răspuns cu hotărâre”.

Potapi Arpad Janos și iredentismul

O simplă căutare pe internet ne poate pune în fața unei multitudini de exemple privind scufundarea secretarului de stat Potapi Arpad Janos în viziuni ale trecutului, cu privire la statele din jurul Ungariei.

Astfel, un articol ne arată că, în cursul zilei de 23 noimbrie 2018, Potapi Arpad Janos a declarat, la Miercurea Ciuc, că „Guvernul Ungariei nu renunţă la acest pământ”, nu renunţă la maghiarime, la părţile naţiunii maghiare şi la istoria maghiarilor. Vezi sursa aici.

De asemenea, pe 15 noiembrie 2020, Potapi Arpad Janos a lansat unele declarații, la Targu Mures, în timpul ceremoniei de dezvelire a statuii principelui Bethlen Gabor, prin care a lăsat să se înțeleagă că Târgu Mureşul ar fi fost „eliberat”, după ce primăria şi preşedinţia consiliului judeţean au fost câştigate de candidaţii maghiari. Vezi sursa aici.

Concluzia pățaniei din Slovenia

Dacă istoria legitimează temerile legate de eventuale tensiuni interetnice (regiunea este caracterizată de coexistența pașnică a etnicilor sloveni, maghiari și romi), însuși eroul principal al acestui episod regretabil justifică cele mai negre temeri, deoarece internetul oferă numeroase imagini ale lui Potapi Arpad Janos, în biroul său, cu harta Ungariei Mari în fundal, o frumoasă hartă de colecție, incluzând și regiunea Prekmurje/Vendvidek. Omul acesta vede în fiecare zi această mărturie a unei istorii considerate mărețe și a ajuns să creadă că asta e realitatea, că e un deziderat legitim pe care orice maghiar este dator să îl nutrească. Aflat în fața camerei de luat vederi, Potapi Arpad Janos a uitat să iasă din bula idealistă și a scăpat replica în conformitate cu adevărata sa gândire, ca și când, odată cu masca medicală anti-COVID, ar fi îndepărtat și masca obligatorie a unui oficial de stat (ungar), care este obligat să spună „ce trebuie”, nu ce gândește cu adevărat.

Erika Szabo

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *