Cifrele ireale oferite de presa ungară aservită regimului. Mii și sute de mii de „persoane”, scoase din pălărie, la Pelerinajul de Rusalii

La acest sfârșit de săptămână – în 4 și 5 iunie – au avut loc două evenimente importante pentru regimul lui Viktor Orban și viața minoritarilor maghiari din România. A fost 4 iunie, ziua semnării Tratatului de la Trianon (instituită Ziua Solidarității Naționale, după venirea la putere a guvernării Viktor Orban), iar pe 5 iunie a fost ziua de Rusalii, pentru romano-catolici și etnicii maghiari, care cred și doresc să se roage Domnului și Maicii Sale, la Șumuleu-Ciuc.

Pentru a da o amploare deosebită evenimentelor, la care vin să se afișeze oficialii ungari, presa ungară, care a devenit, în cea mai mare parte, aservită intereselor coaliției ungare, ofer[ ni;te cifre menite să servească ideii unei creșteri constante, în „era Orban”, a tot ce intră în atenția politicienilor aflați la putere în Ungaria.

La fel ca şi în anii precedenţi, printre pelerini s-au numărat şi fostul preşedinte al Ungariei, Ader Janos, alături de soţia sa, dar şi alţi oficiali de la Budapesta, cum ar fi vicepremierul ungar, Semjen Zsolt.

Exemplul grăitor este cel al cifrei furnizate de sursele ungare de informare, care susțineau că la Pelerinajul de la Șumuleu-Ciuc ar fi participat 300 – 350 de mii de persoane. Cifrele ar fi avut la bază și date remise de autoritățile locale.

Cu toate acestea, programe de calculator create pentru a evalua numărul de oameni adunați într-un anumit perimetru arată clar că numărul maxim de persoane care ar fi putut fi prezente la eveniment este situat în jurul cifrei de 99 de mii de credincioși.

Programul consideră că aproximativ 99 de mii de persoane ar fi putut umple câmpul pe care se desfășoară pelerinajul, în cazul în care o compactare serioasă s-ar fi realizat între oameni.

Pelerinajul are ca fundament fapte istorice din 1567, când principele maghiar al Transilvaniei, Ioan Sigismund Zapolya (Janos Zsigmond Zapolya), a încercat să le impună religia unitariană credincioşilor romano-catolici din scaunele secuieşti Ciuc, Gheorgheni şi Trei Scaune. Secuii s-au împotrivit şi au reuşit să înfrunte armata maghiară mult mai numeroasă, trimisă de principe, în timp ce femeile şi copiii secui s-au rugat la statuia Fecioarei Maria, din catedrala de la Şumuleu Ciuc, să îi ajute pentru a-şi apăra credinţa.

Ileana Kiss

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *