Lunea Sfântului Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. Tradiţii și obiceiuri

Sărbătoarea de Rusalii este celebrată la exact 50 de zile după Învierea Domnului.

Prima zi de Rusalii pică întotdeauna într-o duminică, iar în cea de-a doua zi de Rusalii, lunea, când se sărbătorește Sfânta Treime.

Sărbătoare 13 iunie 2022: Sfânta Treime sau Lunea Sfântului Duh  

Rusaliile ortodoxe 2022, prăznuite, potrivit calendarului ortodox 2022, la 50 de zile după Paște 2022 și la 10 zile după Înălțarea Domnului, pică în acest an pe 12, respectiv 13 iunie.

A doua zi de Rusalii mai este denumită și Lunea Sfântului Duh sau Lunea Rusaliilor. În această zi, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi.

Slujba Sfintei Treimi a fost aşezată a doua zi după Pogorârea Sfântului Duh, când se descoperă oamenilor şi a treia Persoană a Preasfintei Treimi, Sfântul Duh, pentru a arăta că mântuirea oamenilor este lucrarea lui Dumnezeu, Unul după fiinţă, dar care are trei feţe sau ipostasuri, Tatăl, Fiului şi Duhul Sfânt.

Tradiţii și obiceiuri

Creștinii sunt îndemnați de reprezentanții Bisericii Ortodoxe, să petreacă Lunea Sfântului Duh în pace și înțelegere, pentru că în această zi blestemele se prind, dar se și întorc asupra celui care le invocă.

În tradiția creștină se spune că cei care se ceartă în Lunea Sfântului Duh vor avea parte de necazuri.

În această zi, este interzis scăldatul sau spălatul, „rusaliile“ sau zânele apelor continuându-şi sărbătoarea şi astăzi.

De Sfânta Treime, oamenii duc la biserică, spre sfințire, ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a le folosi pentru a alunga răul şi bolile. Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor. Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.

Mai mult, ramurile de tei, soc sau mure sfinţite se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.

În trecut, preoții mergeau la câmp împreună cu țăranii ca să se roage pentru o recoltă bogată și să stropescă ogoarele cu apă sfințită.

Nici în a doua zi de Rusalii, nu se muncește la câmp, dar nici în gospodărie.

De asemenea, de Rusalii nu se coase, nu se taie, tunde, nu se face curat în casă, și nici nu se curăță grădinile. Nu se intră nici în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni, deoarece spiritele rele sunt libere, iar oamenii pot fi ademeniți de ele.

În anumite zone ale țării, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare leuștean, usturoi sau pelin, pentru a nu fi „luați din Rusalii” sau pociți de ielele neiertătoare.

Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit de Rusalii mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. În a doua zi de Rusalii, călușarii ies la colindat și merg din casă în casă pentru a alunga spiritele malefice.

Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și cu bani. Un alt obicei care se întâlnește prin zonele Ardealului poartă numele de „Împănatul boului”. Pe ulițele satului se plimbă un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori.

Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat, boul va fi eliberat, iar o tânără va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.

După Rusalii, tot în Ardeal, se practică obiceiul numit „udatul nevestelor”. Femeile sunt stropite cu apă, ca să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *