Sărbătoare mare pentru toți creștinii. Cine au fost Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Tradiții, superstiții și obiceiuri

Sfinții Apostoli Petru și Pavel reprezintă una dintre cele mai importante sărbători.

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt pomeniți în fiecare an pe 29 iunie, după o scurtă perioadă de post, iar credincioșii trebuie să țină cont de anumite tradiții și obiceiuri  pentru a le merge bine.

Cine a fost Simon Petru?

Petru, pe numele adevărat Shimon, s-a născut în Betsaida, un sat din zona de nord a lacului Genezaret, astăzi El Aradsch din Siria. El era fratele apostolului Andrei. Se pare că Petru era de meserie pescar și de aceea el a fost prezent în barcă în momentul pescuitului minunat. Cel care i-a decis numele de Petru a fost chiar Mântuitorul. Astfel, după propunerea de a-l face „pescar de suflete”, Iisus i-a zis Kepha (care înseamnă piatră în aramaică) din cauza fizicului solid. Ulterior, numele i-a fost traduc odata cu Biblia în greacă drept Petros și apoi în latinescul Petrus.

Viața de apostol a lui Petru își are începutul la Ierusalim. Aici, împreună cu Iacob, fratele lui Iisus și cu Ioan, a fondat prima comunitate iudeo-creștină. Conform credințelor lui Petru, doar evreii puteau fi convertiți la creștinism. Acest lucru se datora faptului că non-evreii, pentru a se converti, trebuiau să fie supuși circumciziei, de altfel dureroasă și riscantă pentru adulți.

Potrivit unor legende, Petru l-ar fi demascat pe Simon Magul. Acesta pretindea că este noul Mesia și încerca să păcălească mulțimea cu o demonstrație de levitație. De asemenea, se pare că apostolul Petru ar fi solicitat să fie crucificat cu capul în jos pentru a nu fi mai presus de Iisus.

Apostolul Pavel, o viață de prigonit

Viața apostolului Pavel a fost aventuroasă. Astfel, el a petrecut trei ani ca ascet în pustiul Arabiei, iar apoi s-a întors la Damasc. Aici a scăpat de gărzile regelui fiind ascuns într-un coș de nuiele. Ulterior, a revenit la Ierusalim, unde a primit susținerea apostolului Barnaba pentru a fi printre creștinii de încredere. Pavel a revenit după aceea în solitudine la Tars.

Apostolul Pavel, alături de Barnabas, a început să convertească ne-evreii în Antiohia, fără a-i mai circumcide. Cei doi apostoli au pornit apoi spre Cipru, Pamfilia, Pisidia și Licaonia. Pe de altă parte, primul conciliu al creștinilor pare să se fi ținut în anul 49, la Ierusalim.

Viața apostolului Pavel a fost un șir de eșecuri și succese. Acesta a fost biciuit, falimentat, încarcerat, parcurgând traseul din Efes, către Macedonia și apoi în Grecia pentru a se întoarce la Ierusalim. Pavel a fost prigonit de către evrei, întemnițat și flagelat, urmând a fi decapitat în anul 61, conform unei decizii romane.

Apostolul Pavel a contribuit la constituirea Bisericii Creștine la nivel de instituție, cele mai cunoscute scrieri creștine fiind Scrisorile către Romani, Corinteni, Galateni.

Totodată, apostolii Petru și Pavel sunt considerați a fi sfinții ocrotitori ai penitenciarelor din România prin prisma prezenței lor în detenție de-a lungul vieții, dar și pentru că cei doi au greșit în fața Domnului. În timp ce Petru s-a lepădat de Iisus în Joia Mare, iar Pavel a participat la prigonirea creștinilor.

Tradiții și superstiții

În ziua de 29 iunie, în care sunt prăznuiți Sfinții Apostoli Petru și Pavel, creștinii ortodocși respectă anumite tradiții, obiceiuri și superstiții.

Potrivit credinței populare, începând cu această zi, cucul și privighetorile nu mai cântă. Se spune că nucile și alunele vor fi viermănoase dacă tună și fulgeră în ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

Se spune că Sânpetru pocnește din bici în această zi, iar scânteile care apar devin licurici. Aceștia îi călăuzesc pe călătorii rătăciți prin pădure sau pe drumuri de munte.

În această zi se respectă tradiția Moșilor de Sânpetru, pentru a avea spor în casă. Se sfințesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci și acrișoare. ceste ofrande se împart apoi celor nevoiași.

Oamenii pistruiați trebuie să se spele cu apă pe față la miezul nopții, atunci când va cânta cocoșul. În acest fel, pistruii nu se vor mai înmulți, potrivit tradiției.

În această zi este bine ca oamenii să împartă mere dulci și miere prietenilor și vecinilor. De asemenea, e bine să le ureze sănătate și spor la muncă. Cei care poartă în buzunarele lor usturoi și pelin vor fi feriți de rele.

Se spune că femeile nu au voie să mănânce mere până pe 29 iunie. În mod contrar, acestea vor supăra persoanele trecute în neființă din familie. După această zi, fetele tinere au voie să mănânce mere. Vârstnicele pot mânca mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie (20 iulie).

Atunci când tună și fulgeră de Sânpetru se spune că nu se vor face alune și nuci, altfel le mănâncă viermii și cad din copaci.

În mediul s-a păstrat un obicei legat de talismane. Mamele le oferă fiicelor o punguță roșie în care se pun un cățel de usturoi și frunze de pelin. Fetele trebuie să poarte acest talisman timp de trei zile . În acest fel vor fi ferite de farmece și iele, care le-ar putea fura norocul.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *