Cum răsplătește Volodimir Zelenski ajutorul României după invazia Rusiei în Ucraina. A promite e o noblețe…

Președintele Volodimir Zelenski a promulgat legea privind minoritățile naționale din Ucraina.

Minoritățile care trăiesc în Ucraina au așteptat cu speranță această lege, după ce Zelenski a interzis folosirea oficială a limbilor minorităților naționale pe teritoriul țării. De asemenea, tot prin decret prezidențial s-au interzis școlile în limbile minorităților conlocuitoare.

Potrivit informațiilor notate în fișa proiectului de lege (nr. 8224) de pe site-ul Radei Supreme, noua lege a ajuns înapoi în parlamentul ucrainean cu semnătura lui Zelenski joi, 29 decembrie, transmite Interfax Ucraina.

Potrivit regulamentului Radei Supreme, parlamentul unicameral de la Kiev, legea semnată de președinte va fi publicată ulterior în ziarul „Vocea Ucrainei” iar majoritatea prevederilor acesteia vor intra în vigoare după 6 luni.

Rada Supremă a adoptat legea în a doua lectură pe 13 decembrie cu o largă majoritate de voturi.

Reacția MAE român

Într-un comunicat remis presei pe 22 decembrie, Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că Bogdan Aurescu i-a transmis omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, o analiză critică după adoptarea acestei legi, considerând „regretabil” că actul normativ a fost adoptat fără consultarea Comisiei de la Veneția și a comunității românești din Ucraina.

Lista nemulțumirilor transmisă de Aurescu lui Kuleba

MAE susține că noua lege reprezintă o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean, însă „persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”.

Acestea ar fi:

în timp ce Opinia Comisiei de la Veneția nr. 960/2019 formulată asupra Legii ucrainene privind funcționarea limbii de stat este critică sub aspectul reglementărilor privind folosirea limbii oficiale în educație, Comisia de la Veneția raportându-se la criticile formulate anterior în contextul evaluării art. 7 din Legea educației, articolul din legea minorităților naționale dedicat educației face trimitere la dispozițiile Legii educației, deci preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute;

  • subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale;
  • nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească;
  • persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești;
  • dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare;
  • în timp ce constituirea unui organ consultativ în cadrul organului executiv central menit să asigure formarea și implementarea politicii de stat în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale apare ca o măsură pozitivă, subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale;
  • nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat;
  • subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.

Vasile Răut, preşedintele societăţii Golgota a românilor din Ucraina: “Sunt foarte dezamăgit. (…) Vom avea tot mai puțină limbă română în școli, ceea ce este inadmisibil într-un stat democratic.”

Aurica Bojescu, secretar Uniunea inter-regională “Comunitatea românească din Ucraina”: “Următoarea generaţie nu va cunoaşte limba şi nici nu va şti să scrie, să citească, iar copiii copiilor lor deja nu vor folosi nici măcar limba în familie.”

Maria Andrieș, preşedinta Asociaţiei ”Doamnele Române” Cernăuţi: “N-am cerut atât de mult, era schimb de articolul 7 din legea educației, care ne-ar permite să fie educația în școli cum a fost și mai înainte, în limba maternă.”

Ce a promis Zelenski în discursul din Parlamentul României

Pe 4 aprilie, Volodimir Zelenski a promis, în discursul din Parlamentul de la București, deschiderea unui dialog cu România în privința protecției minorității românești din Ucraina. El le-a mulțumit românilor pentru ajutorul pe care l-au dat ucrainenilor.

„Susținerea și respectul reciproc al popoarelor noastre este o bază pentru o apropiere mai mare. Când situația va permite vreau să încep un dialog cu România pentru a permite întreaga protecție a minorității românești din Ucraina, să asigurăm toată susținerea. Viitorul nostru este împreună”, a spus Zelenski.

Conform ultimului recensământ al populației Ucrainei, efectuat în 2001, reprezentanții minorităților naționale reprezentau 22,18% din populația țării. Cel mai mare grup etnic au fost rușii, care reprezentau 17,3% din populația totală a Ucrainei. Procentul românilor era de 0,3%.

Poate Zelenski nu știe asta

Câțiva profesori din Odesa s-au refugiat în București, unde au încropit o școală pentru 200 de elevi ucraineni în numai o săptămână.

Anastasiia Konovalova, profesoară de limba engleză din Ucraina și alți profesori sunt, din mai, salariați ai organizației JRS România (Jesuit Refugee Service) și pot preda în continuare la „școala ucraineană” pe care au creat-o în cadrul Colegiului Național „Mihai Viteazul”.

În mai, au creat patru astfel de clase și la școala „Ienăchiță Văcărescu” din București.

 În 45 de școli (primare și gimnaziale) și 10 licee există predare în limba ucraineană. Este vorba de opt județe ale României: Maramureș, Satu Mare, Suceava, Botoșani, Tulcea, Arad, Caraș-Severin și Timiș.

Există trei universități din România în care există predare în limba ucraineană: Universitatea din București, Universitatea „Babeș Bolyai” și Universitatea din Suceava.

Copiii ucraineni din Sibiu au o școală a lor, asemănătoare cu cea din Ucraina. Are clase primare și 80 de elevi vor învăța în limba maternă, dar și în română.

Studenții de la facultățile cu predare în ucraineană fac practică pedagogică în școli.

În aceste școli există un număr important de cadre didactice care pot preda în limba ucraineană. Sunt educatori, învățători sau profesori. 

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *