Sfântul Vasile cel Mare, ocrotitorul sărmanilor și celor oprimați. Tradiții și superstiții la români

Unul dintre cei mai importanți sfinți ai Bisericii Orotoxe este Sfântul Vasile cel Mare, episcopul Cezareei.

El este serbat în fiecare an pe data de 1 ianuarie.

În credința populară, Sfântul Vasile cel Mare este considerat păzitor de duhuri rele, dar și ocrotitorul sărmanilor

În decursul vieții sale, Sfântul Vasile cel Mare a acordat o grijă deosebită sărmanilor și celor oprimați, ducând la îndeplinire numeroase acte de caritate.

Dragostea sa faţă de semeni s-a concretizat în aşezământul filantropic, numit Vasiliada de către credincioși. Acest aşezământ a fost construit la marginea Cezareei.

Aici au fost adunaţi cei înfometaţi şi abandonaţi pentru a fi hrăniţi. Potrivit cercetătorilor, fiecare boală îşi avea rezervată clădirea şi personalul necesar pentru îngrijire.

Cine a fost Sfântul Vasile cel Mare

Sfântul Vasile, episcopul Cezareii, este unul dintre cei mai importanți părinți ai bisericii ortodoxe și unul dintre cei mai mari teologi creștini. S-a născut în Pont în jurul anului 329 și a murit în Cezarea în ziua de 1 ianuarie 379.

Provenea dintr-o familie creștină binecunoscută, tatăl său Sfântul Vasile cel Bătrân a fost un renumit învățător în Pont, iar sora sa Macrina și fratele său Grigore din Nyssa au devenit de asemenea sfinți.

Sf. Vasile a studiat la Cezarea, la Constantinopol și Atena, remarcându-se încă de tânăr prin profunde cunoștințe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină și retorică. La Atena a legat o strânsă prietenie cu Grigore de Nazianz, care a fost întotdeauna impresionat de inteligența și spiritul său profund.

Sub influența sorei sale Macrina, Vasile se apropie mai mult de biserică, iar episcopul Cezareii, Dianius, care îl aprecia deosebit de mult, îl încurajează să accepte o slujbă bisericească. De asemenea, el înființează o mănăstire pe malul Iris-ului. Scrierile sale din acea perioadă pun bazele vieții monahale sistematice și de aceea Sf. Vasile este considerat părintele monahismului oriental.

Sf. Vasile exercită o mare influență atât în rândul conducătorilor imperiului cât și al populației și clerului.

La 14 iunie 370 Sf. Vasile este ales episcop al Cezareii, cel mai important susținător al său fiind Grigore Nazianzus. În această înaltă funcție, el era totodată mitropolit al Cappadociei și exarh al Pontului, autoritatea sa întinzându-se între Balcani, Mediterană, Marea Egee și până la Eufrat. Vasile a depus multe eforturi în organizarea bisericii și a luptat pentru drepturile clerului, totodată punând un mare accent pe temeinica pregătire canonică și spirituală a preoților.

O mare atenție a acordat Sf. Vasile păturii sărace și a celor oprimați, inițiind nenumărate acte de caritate. Începând din anul 373 o serie de evenimente întristează viața sa, începând cu moartea fratelui său Grigore și ruptura cu Grigore Nazianzus.

Sf. Vasile moare în anul 379, iar la înmormântarea sa participă mulți creștini, evrei, păgâni, localnici și străini, ca dovadă a marii sale popularități.

Scrierile sale au o mare importanță teologică și au fost traduse pe tot globul. Sf. Vasile a scris câteva cărți împotriva lui Eunomie și a arianismului în general, în care apără teza Trinității. În “De Spiritu Sancto”, Sf. Vasile tratează chestiunea Sfântului Duh și combate anumite mișcări din Macedonia care negau existența Duhului Sfânt.

El a scris un mare număr de lucrări exegetice importante: Regulile Monahale, Moralele, Despre Judecata lui Dumnezeu, Despre Religie și 366 de epistole, multe cu caracter dogmatic iar altele apologetice.

Alte importante scrieri sunt Liturghia Sf. Vasile cel Mare și Moliftele Sfântului Vasile cel Mare.

Sf. Vasile este serbat pe data de 1 ianuarie și de asemenea pe 30 ianuarie împreună cu Sf. Ioan Gură de Aur (Chrysostom) și Sf. Grigore (Nazianzus) (Sfinții Trei Ierarhi – sărbătoare hotărâtă în 1081 de către Ioan Patriarhul Constantinopolului în memoria acestor trei mari sfinți și teologi ortodocși).

Tradiții și superstiții în ziua de 1 ianuarie

Ziua în care creștinii îl cinstesc pe Sfântul Vasile cel Mare este și prima zi din an, din acest motiv este încărcată de o mulțime de tradiții și superstiții pe care mulți oameni le respectă în speranța că vor fi feriți de rele și vor avea parte de un an nou îmbelșugat. Pentru a avea noroc tot anul, se crede că în ziua de Sfântul Vasile este bine ca prima persoană care calcă pragul casei să fie bărbat. Pentru un an bogat, familiile trebuie ca în ziua de Sfântul Vasile să fiarbă un cap de porc.

Prima zi a anului este ziua în care fetele pun punți pentru a visa bărbatul cu care se vor căsători. Punțile sunt făcute din rămurele de măr dulce, construite din două crenguțe, care sunt, mai apoi, plasate în locuri ascunse. De ele se leagă un mănunchi de busuioc, o pară de argint legată cu un fir de ață roșu, un inel, o batistă și un șir de mărgele. Tradiția românească spune că dacă puntea este plină de brumă, atunci fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac.

Mai este și un alt ritual vechi, care ne învață că fata care vrea să afle dacă se va mărita în cursul anului sau în anii viitori, trebuie să meargă în cotețul porcilor sau în grajdul vitelor.

Aici va trebui să dea cu piciorul într-un porc sau într-o vită și să rostească următoarele cuvinte: „hui etimp” (anul acesta), „hui atimp” (anul viitor), „hui dincolo deatimp” (al doilea an).

Dacă porcul grohăie, iar vita se mișcă la prima strigare atunci fata se mărită în lunile care vin, iar dacă se mișcă la a doua sau la a treia strigare atunci fata se va mărita peste un an sau doi.

O altă tradiție spune că fiecare creștin trebuie ca în dimineața de 1 ianuarie, pe nemâncate, să ia în mână unealta cu care își câștigă pâinea și s-o mânuiască de trei ori, astfel că va avea parte de un an spornic.

Tradiția populară spune că cine doarme în ziua de Sfântul Vasile va fi leneș tot restul anului. Există un obicei care spune că în această zi este bine să se bea mult vin. Despre cei care nu se abat de la acest obicei se crede că vor fi roșii în obraji și feriți de boli pentru tot restul anului.

Există și câteva superstiții legate de vreme. Se spune că, dacă ninge în ziua de Sfântul Vasile, anul ce tocmai a început va fi unul îmbelșugat, dacă este soare și senin, oamenii vor fi sănătoși.

Pentru a fi curat și sănătos tot anul, în dimineața zilei Sf Vasile, spală-te pe față și șterge-te cu un prosop curat în care ai pus în prealabil un ban sau un obiect de aur sau argint.  

Dacă dai de pomană și faci fapte bune în această zi, Sfântul Vasile își va întoarce fața către tine și vei avea noroc. 

În ziua de Sfântului Vasile cel Mare e bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul.

Tradiţia populară mai spune că de Sfântul Vasile cel Mare, ocrotitorul sărmanilor, se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii să-şi pun un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.

Lucian Ionescu