Apa care nu se strică niciodată. Ce este Aghiazma Mare și când se poate bea

În ziua Botezului Domnului, 6 ianuarie, a fost oficiată în bisericile ortodoxe slujba sfinţirii celei mari a apei, apă care devine după sfinţire Agheasma Mare. 

Termenul de „agheasmă” provine de la cuvântul grecesc „agiasmós” (αγιασμός) care înseamnă „sfințire”.

Agheasma este mică sau mare. Cea mică se mai numeşte în popor şi şfestanie, care înseamnă luminare sau slujba luminilor. 

Aghiasma Mare se oficiază la Bobotează, în amintirea Botezului Domnului de către Ioan în Iordan. Ea se oficiază atât în ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii botează apoi casele, cât şi în însăşi ziua Bobotezei, când se sfinţeşte apa pe care credincioşii o iau pe la casele lor, pentru tot anul.

„Această slujbă poartă denumirea de Agheasmă Mare pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o dublă epicleză, iar sfinţirea are loc în însăşi ziua în care Domnul nostru Iisus Hristos a sfinţit apele, prin Botezul Său în apa Iordanului”, spune Pr. Prof. Dr. Ene Braniște în Liturgica Specială.

Efectele Aghiasmei Mari le arată însăşi rânduiala slujbei, în textul ecteniei şi al rugăciunii de sfinţire, unde preotul se roagă: „Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă…”.

De aceea, Aghiasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, „rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust ca atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti”, potrivit marelui liturgist român.

După tradiție, vom gusta de opt ori din această apă sfințită; cifra opt ne amintește de veșnicie, de viața de veci, căci în Cartea Apocalipsei se vorbește despre ziua a opta, ce va urma după Judecata universală. Aghiasma Mare se ia pe nemâncate timp de opt zile, pentru că ea ne cheamă să căutăm viaţa şi bucuria veşnică în iubirea Preasfintei Treimi. Așadar, Aghiazma Mare se poate consuma din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului, adică de pe 6 până pe 14 ianuarie.

Se poate lua Agheasmă Mare și în situații speciale, la recomandarea duhovnicului.

Conform tradiției, credincioșii întrebuințează Agheasma Mare și pentru stropitul caselor, a gospodăriilor, a animalelor din gospodărie, sfințind lumea din jur și chemând ajutorul lui Dumnezeu în noul an.

Din rugăciunile rostite de preot aflăm că Aghiazma Mare ne aduce vindecare de boli sufleteşti şi trupeşti.

Tot din cuprinsul rugăciunilor din rânduiala sfințirii Aghismei Mari aflăm că ea se arată izbăvitoare de patimi și izgonitoare a duhurilor celor rele. Avem nevoie de ea, căci adesea diavolul caută cu orice chip să ne piardă, îndemnându-ne la păcat; apa sfințită la Bobotează ne dă putere să biruim ispitele, să ne apropiem tot mai mult de Dumnezeu, izvorul sfințeniei și al iubirii.

Se păstrează la loc de cinste în fiecare locuință, de obicei în vase de sticlă.

Lucian Ionescu