Scădere dramatică a populației din România. Interviu cu deputatul maghiar Szabo Odon

La sfârșitul anului trecut, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat rezultatele provizorii ale recensământului populației și locuințelor derulat în anul 2022.

În conformitate cu datele furnizate de INS, președintele Tudorel Andrei a afirmat că populația aflată pe teritoriul României este de aproximativ 19 milioane, cu un milion mai puțin decât la recensământul din 2011.

Etnia care prezintă o creștere evidentă

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%).

Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%, în scădere față de 6,5% la recensământul precedent), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%, creștere ușoară față de 3,3% în 2011).

Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).

Ce spun reprezentanții maghiarilor

Preşedintel UDMR, Kelemen Hunor, consideră că declinul demografic afectează în proporţii aproximativ egale pe maghiari şi pe români și durează de 32 de ani. În opinia sa datele preliminare oferă o imagine realistă a situaţiei maghiarilor din România.

Datele culese de Institutul Național de Statistică arată că numărul locuitorilor care s-au declarat de etnie maghiară este puțin peste un milion, în scădere cu 225.000 față de recensământul din 2011. Pe de altă parte, președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că „nu există motive de sărbătoare, dar nici de panică”, deoarece aproape 2,5 milioane de cetățeni nu și-au declarat etnica, deci numărul maghiarilor este mai mare în realitate.

Populația de etnie maghiară a scăzut la recensământul din 2022 atât în valori absolute (de la 1,22 milioane în 2011 la 1,002 milioane), cât și ca pondere în totalul populației (de la 6,5% la 6%), potrivit INS.

Explicațiile deputatului UDMR, Szabo Odon

Deputatul de etnie maghiară Szabo Odon afirmat în exclusivitate pentru transparentnews.ro căse aștepta la un astfel de rezultat

„Cei care sunt sociologi de profesie au anticipat destul de bine rezultatele recensământului, pentru că structura de vede foarte clar pe piramida vârstelor. Deci, în momentul  în care se nasc anual mai puțini oameni, mai puțini copii în România, este clar că, această structură se duce într-o zonă ….ai un deficit al populației an de an, este clar că la ultimul recensământ nu se putea avea o creștere a populației în România.

 În acest context , faptul că avem o scădere nu este surprinzător. Eventual putem să vedem o problemă în ceea ce priveste sistemul în care a fost organizat, adică, circa 2,5 milioane dintre cei care sunt în acest procent mai mic, nu au avut posibilitatea să completeze un formular, pentru că nu au fost recenzați, nici nu s-au autorecenzat, și nici nu au venit la ei recenzorii. Acest lucru este îngrijorător pentru că acest lucru înseamnă că peste 10-12 % din populație nu există… la aceștia au fost completate datele din sistemul național, din datele de la autoritățile locale, ale ANAF-ului, etc. și acest lucru este îngrijorător.

În rest, din păcate se menține trendul ultimelor recensăminte, si anume, că avem o populație în scădere, atât la români, cât și la maghiari și la celelalte națiuonalități. Practic avem o scădere a populației .

În acest context nu putem să ne bucurăm, dar nici nu este o tragedie, prentru că, din păcate se înscrie în trendul descendent al Europei în general, și al Europei Centrale și de Est în special, deoarece, această parte a Europei a devenit, după 1989, o zonă din care foarte multe persoane au ales să lucreze sau să se stabilească pentru o anumită perioadă de timp, în Occident, pentru a lucra, pentru a-și găsi un trai mai bun în Germania, Franța, Anglia.

Asta se datorează și faptului că nu avem o politică coerentă, predictibilă, sustenabilă pe termen mediu pentru tineri în special, în ceea ce privește un ajutor substanțial în a-și întemeia o familie și de a-și realiza o carieră profesională în România. De la acest motiv, foarte mulți tineri pleacă din România. Această populație activă care a plecat de 20 -30 de ani lipsește din recensemânt ”, a afirmat deputatul maghiar.

„Covid-ul a adus oameni acasă”

Deputatul maghiar susține, de asemenea, că perioada în care granițele tuturor statelor europene s-au închis în din cauza infectării cu Covid-19, a fost propice revenirii multor români în țară.

„Avem o natalitate scăzută pentru că, o parte din populația activă nu este rezidentă, nu este în țară. Asta e principala problemă. Plus, cei care își întemeiază o familie, consideră că nu primesc destul sprijin pentru a întemeia o familie numeroasă și se opresc în a avea un copiul, maxim 2. Practic, rata de fertilitate din România este scăzută și datorită acestui fapt –  nu există o politică de sprijin a familiilor active.

Ar trebui o susținere a clasei de mijloc și a familiilor active. Nu numai cei care au plecat lipsesc, dar lipsesc și acei copii care nu se nasc în România, pentru că politicile familiale de aici nu ajută  o familie numeroasă . Cei care au copii și lucrează de ani buni în străinătate au în general o problemă, nu neapărat copiii, ci de readaptare, în cazul în care doresc să revină în țară. Mulți reușesc, alții nu-șimai doresc. De asta vorbim de emigrație”, a mai spus Odon..

Speranța moare ultima

Una dintre soluții pentru refacerea populației,  în viziunea lui Szabo Odon este speranța. El are speranța că, mulți dintre cei care au plecat în Occident se vor întoarce în țară și-și vor deschide afaceri care să le asigure un trai mai bun.

Eu cred că aceste lucruri se vor ameliora în perioada care urmează. O chestiune similară a fost prin anii 60-70 în Iugoslavia de unde au plecat foarte mulți în Germania, la lucru și ulterior au revenit acasă. În pragul pensiei au revenit în țara de origine. Alții au reușit să-și crească copiii, să-și facă o afacere în țara de  origine, alții, nu.

Acest lucru nu poate fi cuantificat. De asta am spus că, la noi lipsește o politică clară prin care să se dea o perspectivă foarte bună celor care-și întemeiază o familie și ar dori să-și realizeze o carieră profesională. De aceea pleacă, pentru că cei care pleacă, consideră că în altă țară pot să-și întemeieze o familie pe un trai mult mai predictibil. Uitați, covid-ul a adus mulți oameni acasă.

 Au fost mulți care, după ce au lucrat în străinătate, în această perioadă când au fost închise aceste țări, și-au păierdut o parte a locurilor de muncă, s-au întors în România cu expertiza dobândită acolo. Și-au dat seama că și aici își pot întemeia o afacere și o parte dintre ei chiar au reușit. Cât de trainic este pentru ei…putem să-i ajutăm, în sensul că, ar trebui un sprijin cât mai clar.

Ei au un tip de afacere mică, familială, pentru că au adus expertiza și experiența lor din Occident, un stil de lucru nou, un management pe care l-au învățat acolo, o morală a muncii mai bună decât am vut  sau avem noi. Aceste lucruri pot fi sprijinite. Vedeți, o pandemie de acest gen a adus în țară mii de oameni, pentru care un analist ar fi spus că nu se vor întoarce niciodată”, susține Szabo Odon.

Lucian Ionescu