Secretul lui Cuza, neconsemnat în documente oficiale. Puțini oameni știau asta

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

Au fost, desigur, multe evenimente premergătoarea realizării Unirii Principatelor Române, iar istoria consemnează unele dintre acestea ca fiind secrete, unele păstrate și transmise prin viu grai, neconsemnate în documente oficiale.

Un mare secret, de exemplu, este din perioada de dinainte ca  Alexandru Ioan Cuza să fie ales domn al Ţării Româneşti.

El a stat, în mare secret, câteva în Vila Bozianu, păzită cu străşnicie de arnăuţi, situață, pe atunci, în afara București-ului.

Pentru siguranţa lui au fost montate, la interior, obloane masive, din stejar. Asta pentru că alegerea lui Cuza şi la Bucureşti, după ce în 5 ianuarie devenise domn al Moldovei, i-a adus şi mai mulţi adversari. Vă invităm să urmăriţi un crâmpei din secretele istoriei.

În curtea Institutului de Astronomie al Academiei Române, ascunsă printre vegetația bogată, se află Vila Bozianu. Are un stil arhitectonic aparte, neogotic, dându-ți senzația de cetate în minatura, cu creneluri și cu ziduri bogat ornamentate.

Cu 164 de ani în urmă, aceste locuri, de pe dealul Filaret, erau îmbrăcate cu viță-de-vie. Bucureștiul era încă departe, spre nord. Era, aşadar, un loc ideal pentru găzduirea în siguranță a lui Cuza înainte de 24 ianuarie. Nu există însă Niciun document care să Ateste aceste momente, tocmai pentru că fost o operaţiune secretă.

”În bună măsură este o informație transmisă prin viu grai, pentru că într-adevăr a fost adus în mare, mare secret. Știm că a venit cu câteva zile înainte, a fost prezent la una sau mai multe întâlniri de taină în vila Bozianu. Uunul dintre documentele care îl plasează pe Cuza în această vila este o scriere lăsată de Gheorghe Demetrescu, fost director al Observatorului Astronomic din București.

A avut șansa să vorbească cu oamenii locului, posibil cu urmași ai familiei Bozianu, cu angajați ai vechiului Institut Meteorologic”, spune Sorin Marin, istoric, Institutul Astronomic al Academiei Române.

În preajma venirii lui Cuza, dar și în timpul cât a stat în acest loc, s-au luat măsuri ample de siguranță.

”Structura interioară a vilei suferă modificări, deoarece se montează obloanele de stejar pe care le vedem la toate ferestrele. Arnautii au fost dispuși în perimetrul de trei hectare al vilei Bozianu”, mai povestește istoricul.

În turnul de câteva zeci de metri înălțime al vilei Bozianu au stat, pentru prima și ultima oară, arnautii. Erau gata să intervină oricând, dacă vedeau un intrus în parcul de peste trei hectare al acestui domeniu.

După moartea lui Constantin Bozianu, în 1882, vila, dar și parcul imprejmuitor, şi-au schimbat nu doar proprietarul, ci și destinul.

”Intră în scena istoriei un filantrop, Vasile Pappa. Prin legație testamentară o donează statului român. Lasă și o sumă foarte mare de bani pentru a se construi o infrastructură științifică”, ne-a mai spus istoricul Sorin Marin.

Vila adăpostește azi cea mai mare biblioteca astronomică din România.

Iatoricul ne mai relatează că aici există ”un fond de aproximativ 10-11.000 de cărți și periodice. În fiecare an, aproximativ 1000 de vizitatori ne trec pragul”.

Institutul Astronomic al Academiei Române și-a făcut o misiune din a scoate la lumina amintirea trecerii lui Cuza prin Vila Bozianu.

Lucian Ionescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *