Viktor Orban începe să strângă cureaua. Criza economică din Ungaria închide ziarele și publicațiile de nișă din Transilvania

O mare parte a presei apropiate de partidul de guvernământ de la Budapesta, atât în țară, cât și în străinătate se resimte din cauza crizei economice care a pus stăpânire pe țară.

Vremurile de generozitate față de publicațiile din Ungariși țările vecine, considerate apropiate de partidul de guvernământ Fidesz, par să se fi încheiat, pe măsură ce ziarele tipărite și publicațiile de nișă se închid, iar angajații sunt concediați.

Pușculița lui Viktor Orban a rămas goală

“Asistăm la o tendință de reducere serioasă a costurilor în mass-media apropiată de Fidesz de la alegerile din aprilie”, a declarat, pentru Balkan Insight, Daniel Szalay, redactor-șef al site-ului de știri specializat în mass-media din Ungaria, Media1.

Exemplele abundă. Edițiile tipărite ale ziarelor istorice, precum Magyar Hirlap sau Figyelo, au fost desființate începând cu luna iulie, în timp angajații de la ziarele regionale, Delmagyar sau Zalai Hirlap, odinioară importante instrumente de propagandă ale guvernului, a fost redus la minimum.

La fel, Pesti TV, un post de televiziune cu o agendă agresivă de extremă dreapta, a fost închis vara trecută. Mai mult, chiar și cotidianul de sport preferat al premierului – și singurul din țară – Nemzeti Sport, a trebuit să fie salvat de stat cu 3 miliarde de forinți (7,5 milioane de euro) în toamnă.

Dacă pilonii propagandei guvernamentale rămân solizi, situația economică dezastruoasă a țării nu mai permite finanțarea presei neesențiale, spun experții. “Statul are probleme, ceea ce înseamnă că până și companiile apropiate de guvern trebuie să strângă cureaua”, a precizat Daniel Szalay.

Propaganda extremistă își schimbă direcția

Dar acest lucru nu înseamnă că Fidesz este pregătit să renunțe la controlul strâns asupra mass-media, ci mai degrabă că asistăm la o schimbare de direcție.

 “Alegerile din aprilie 2022 au dovedit că o campanie masivă prin intermediul rețelelor sociale este suficient de puternică, nu este nevoie să finanțezi zeci de instituții media timp de ani de zile”, a declarat Agnes Urban, cercetător media de la Mertek Media Monitor, pentru Balkan Insight, referindu-se la postul Megafon.

Acest canal, la fel cu o agendă de extremă dreapta, a difuzat agresiv mesaje pro-guvernamentale pe rețelele de socializare, în principal pe Facebook și YouTube, cu mare efect în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din aprilie, pe care Fidesz le-a câștigat cu o majoritate covârșitoare.

Megafon a fost înființată în 2020 pentru a forma influenceri care să ajute la difuzarea propagandei guvernamentale și pentru a consolida vocea celor care afișează “sentimente naționale” pe rețelele sociale. Cu toate acestea, a devenit rapid unul dintre principalele instrumente de comunicare publică ale guvernului, cheltuind peste 1 miliard de forinți (2,5 milioane de euro) numai pentru publicitate pe Facebook.

Deși Istvan Kovacs, fondator al Megafon și director strategic al Centrului pentru Drepturi Fundamentale, care sprijină guvernul, a negat că Megafon a primit vreodată bani de la contribuabili, serviciul de știri independent Telex.hu a dezvăluit că este finanțat indirect de Biroul Cabinetului condus de Antal Rogan – supranumit Ministerul Propagandei al guvernului – care canalizează banii prin intermediul unei fundații civice.

“Investirea a 2-3 miliarde de forinți în afaceri precum Megafon este perfect suficientă pentru a câștiga alegerile”, susține Agnes Urban, care preconizează că Fidesz își va menține finanțarea televiziunilor și a posturilor de radio dar și a publicității în rețelele sociale. 

“Dar, în mod evident, guvernul nu are bani pentru a finanța “afaceri prietenoase” neesențiale”, a adaugat ea.

Propaganda Fidesz din afara țării, fără finanțare

Din 2017, oameni de afaceri apropiați de Orban și de partidul său Fidesz au cumpărat publicații media din Slovenia și Macedonia de Nord. Fidesz a încercat, de asemenea, să influențeze mass-media din comunitățile minoritare maghiare din Serbia, România și Slovacia printr-un sprijin financiar consistent astfel încât mesajele mass-media să fie aliniate la narațiunile populiste ale lui Orban. În 2019, o nouă agenție internațională de știri V4NA a fost înființată la Londra pentru a proiecta narațiunile Fidesz în peisajul mediatic paneuropean.

Cu toate acestea, multe dintre aceste proiecte sunt acum fie amânate sau complet anulate.

În Transilvania, unde se află cea mai mare minoritate etnică maghiară din Europa, jurnaliștii de acolo au fost luați prin surprindere de tăierea bruscă a finanțării lor de la Budapesta.

După cum a relatat Transtelex.hu, toate publicațiile scrise din Transilvania care promovau agenda Fidesz și-au încetat aparițiile de la 1 ianuarie, iar două treimi dintre jurnaliștii acestor publicații au fost concediați.

Din 2017, Ungaria a pompat peste 20 de milioane de euro pentru a finanța presa de limbă maghiară din Transilvania, o sumă irațional de mare care a ridicat suspiciuni cu privire la deturnarea unei părți a acestor fonduri. Jurnalista Boroka Paraszka, critică a regimului Orban și care lucrează la Târgu Mureș, a calificat sprijinul mediatic de la Budapesta drept “spălare de bani” și diseminare de propagandă, dar vede și închiderea ziarelor tradiționale ca pe o trădare a întregii comunități maghiare din România.

Se spune că presa maghiară din Transilvania este mai puțin polarizată decât în Ungaria – sloganurile anti-migrație sau anti-George Soros sunt în mare parte absente – dar, în mod tradițional, a evitat să menționeze orice scandal major sau să îi tragă la răspundere pe politicienii maghiari.

Cu toate acestea, existența unei prese proprii a fost o parte importantă a păstrării identității naționale a comunității etnice maghiare și o recunoaștere a importanței acesteia de către guvernul de la Budapesta.

Biroul de presă al lui Victor Orban, minte

Guvernul ungar neagă faptul că reducerea costurilor în Transilvania are legătură cu problemele economice de acasă, cu inflația care a atins 22% în octombrie, forintul a scăzut cu 13% în 2022 față de euro, iar prognoza FMI privind creșterea PIB-ului pentru 2023 a scăzut la 1,8%. 

“Schimbările din presa maghiară din Transilvania se datorează schimbării obiceiurilor de consum”, a insistat biroul de presă al premierului.

Guvernul a subliniat, de asemenea, că politica sa de sprijinire a minorității maghiare din toate țările vecine rămâne o prioritate și nu se prevede nicio reducere a finanțării în străinătate. 

“Baza politicii noastre este continuitatea și predictibilitatea, așa că vom continua toate programele naționale care au fost începute în viitor”, a mai transmis biroul de presă al premierului.

„Zilele de glorie s-au încheiat”

Însă alți observatori prezintă o imagine diferită. “Zilele de glorie s-au încheiat deja în 2021, când transferurile de bani din Ungaria în Transilvania au scăzut la un sfert, iar în 2022 chiar mai mult”, a susținut Zoltan Sipos, fondatorul Atlatszo.ro, un site de investigații.

Fondul Bethlen Gabor, care supervizează sprijinul pentru educație, cultură și mass-media în afara granițelor Ungariei, a alocat 365 de milioane de euro pentru finanțare în 2020, dar doar 91,5 milioane de euro în 2021, scrie Atlatszo.ro.

Acest lucru aduce finanțarea înapoi la nivelurile din 2015, cu mult înainte ca guvernul Fidesz să înceapă să verse bani în țările vecine cu comunități maghiare mari.

Un semnal de alarmă că se anunță vremuri mai grele a fost faptul că până și Biserica Reformată din România, un aliat cheie al Fidesz-ului lui Orban, și Universitatea Sapientia, nucleul învățământului superior maghiar din România, au fost lipsite de fonduri în 2021.

Mass-media de limbă maghiară din România a primit totuși o injecție extraordinară de ultim moment de 2 miliarde de forinți (5 milioane de euro) chiar înainte de alegerile generale din aprilie, ceea ce a făcut ca închiderea bruscă a cotidianelor tipărite să fie de neînțeles pentru mulți.

“Guvernul ungar a vrut să își asigure voturile minorității maghiare, deși Fidesz are oricum o susținere solidă în electoratul de aici. Sau, aș spune mai degrabă, Viktor Orban este cel pe care îl prețuiesc; el este văzut ca un fel de ‘Jesus Christ Superstar’ în Transilvania”, explică Sipos.

Oprirea fluxurilor de bani este puțin probabil să schimbe poziția pro-Fidesz a majorității maghiarilor care trăiesc dincolo de granițele sale, iar aceștia au în continuare acces la principalele canale de propagandă ale guvernului Fidesz – televiziunea și radioul public maghiar.

Dar, în mod paradoxal, noile realități economice ar putea contribui de fapt la crearea unui discurs public ceva mai liber în aceste domenii, spun experții.

“În special în așezările mai mici, care au primit mulți bani din partea Ungariei, oamenii se temeau să nu piardă aceste fonduri dacă exprimau orice opinie critică la adresa liderilor locali sau a partidului etnicilor maghiari din România. O consecință a acestui lucru ar putea fi o atmosferă mai liberă”, prezice Sipos.

Lucian Ionescu