A rămas un gol mare în cultura românească. Academicianul Răzvan Theodorescu a murit

Academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, a murit, la 6 februarie 2023, la vârsta de 83 de ani.

Academicianul a decedat la Spitalul de Urgenţă Floreasca, după cum a confirmat purtătorul de cuvânt al unităţii medicale, dr. Bogdan Opriţa.

Răzvan Theodorescu se internase în unitatea medicală în urmă cu aproximativ trei săptămâni.

“Cu durere în suflet anunţăm trecerea în eternitate a academicianului Răzvan Theodorescu, membru al Consiliului Ştiinţific al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti. Biblioteca Metropolitană Bucureşti îşi exprimă profundul regret pentru această pierdere şi transmite condoleanţe familiei îndoliate, tuturor prietenilor şi celor care l-au cunoscut”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a BMB. 

Repere biografice

Academicianul Răzvan Emil Theodorescu, istoric al culturii şi istoric de artă, s-a născut la 22 mai 1939, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, ale cărei cursuri le-a urmat în perioada 1955-1963, întrerupte între anii 1959-1961 din cauza exmatriculării pe motive politice – perioadă în care a lucrat ca muncitor necalificat, potrivit lucrării “Nemuritorii. Academicieni români” (Agenţia Naţională de Presă ROMPRES, 1995). Ulterior, a obţinut o bursă de specialitate în Franţa (1968) şi a devenit Doctor în ştiinţe istorice la Universitatea din Bucureşti (1972), cu teza “Elemente bizantine, balcanice şi occidentale la începuturile culturii medievale româneşti în secolele X-XIV”.

Şi-a început cariera ştiinţifică în 1963, la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, unde a fost cercetător ştiinţific (1963-1987) şi director adjunct ştiinţific (1972-1977), conform volumului “Membrii Academiei Române 1866-2003” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003) şi site-ului www.cnatdcu.ro.

Conferenţiar asociat la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1972-1974; după o întrerupere de peste un deceniu, a revenit, în aceeaşi calitate: 1987-1989), în prezent Universitatea Naţională de Arte (UNArte), unde, din 1990, a fost profesor, ţinând cursuri de artă medievală europeană, tipologia artei sud-est europene şi de istoria civilizaţiei europene (rector al acestei instituţii, ales în februarie 1990, funcţie la care a renunţat).

Profesor invitat la Centrul Superior de Studii Medievale din Poitiers; rector al Academiei pentru Studiul Istoriei Culturii şi al Religiilor (1995-2000); şeful primei catedre umaniste UNESCO din România (studii sud-est europene); secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene; rector al Universităţii Media etc.

În perioada 1990-1992, a fost preşedinte al Radioteleviziunii Române, iar între 1992 şi 2000, a fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului. Preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (1993-1995). Membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (din 2004); membru al Consiliului de administraţie al Institutului European din România; membru în Consiliul General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).

De asemenea, a ocupat fotoliul de ministru al Culturii şi Cultelor (2000-2004).

Răzvan Theodorescu s-a numărat printre prestigioşii consultanţi ştiinţifici ai uneia dintre cele mai longevive emisiuni ale Televiziunii Române, “Teleenciclopedia”.

Membru corespondent al Academiei Române din 12 noiembrie 1993, apoi, din 24 noiembrie 2000, membru titular al acestui înalt for ştiinţific şi cultural. Preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române (din 2012), iar din 20 aprilie 2018, vicepreşedinte al Academiei Române.

Membru supleant (1967-1980) şi titular (din 1980) al Comitetului Internaţional de Istoria Artei (CINA); preşedinte al Comitetului Naţional de Istoria Artei (1980-1994); membru corespondent al Societăţii de Arheologie din Atena (din 1990); membru de onoare (din 1996) şi titular (din 2000) al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; membru de onoare al Societăţii Academice din România (din 1997); membru al Academiei de Ştiinţe din New York (din 1998); membru corespondent (din 1998) şi titular (din 2002) al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere; membru al Academiei de Ştiinţe a Republicii Albania (din 2006); membru al Academiei de Ştiinţe şi Arte a Macedoniei (din 2006); Ambasador Naţional al programului ONU “Alianţa Civilizaţiilor” (din 2009) ş.a.

Distins cu Premiul “Bernier” al Institutului Franţei (1969), Premiul “Nicolae Bălcescu” al Academiei Române (1976), Premiul revistei “Flacăra” (1987), Premiul “Herder” al Universităţii din Viena (1993), Premiul “Nicolae Iorga” al Centrului Internaţional Ecumenic pentru Dialog Spiritual (1999).

Alte distincţii: Cavaler (din 1997) şi Comandor (din 2003) al Ordinului Artelor şi Literelor al Republicii Franceze; Ordinul naţional Pentru Merit în grad de Mare Ofiţer (2000); Ordinul Crucea Moldavă (2003); Cavaler al “Crucii Căzăceşti cu spade” – Ucraina (2004); Ordinul “Crucea Sf. Apostol Andrei” (2004); Cavaler al Ordinului Purtătorilor de Cruce ai Sfântului Mormânt – Ierusalim (2004); Medalia “A 300-a aniversare a Sankt Petersburgului” – Rusia (2004).

În 2018, academicianul Răzvan Theodorescu s-a numărat printre personalităţile răsplătite cu diplome de excelenţă în cadrul “Galei România – UNESCO” (aflată la a III-a ediţie), în semn de înaltă recunoaştere a contribuţiei remarcabile la împlinirea şi afirmarea idealurilor şi obiectivelor UNESCO.

Doctor Honoris Causa al Universităţii din Oradea (1998), al Universităţii de Arte din Cluj-Napoca (din 2001), al Universităţii de Vest din Timişoara (din 2002), al Universităţii din Craiova (din 2002), al Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava (din 2004), al Universităţii “Ovidiu” din Constanţa (din 2006), al Universităţii de Arte “George Enescu” din Iaşi (din 2008), al Universităţii “Valahia” din Târgovişte (din 2009), al Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” din Arad (din 2010), al Universităţii “Danubius” din Galaţi (din 2010), potrivit site-ului www.unarte.org.

În 24 octombrie 2019, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat hotărârea prin care academicianului Răzvan Theodorescu i se conferea titlul de Cetăţean de onoare al Capitalei.

La 4 mai 2022, reputatul om de cultură a fost reales vicepreşedinte al Academiei Române, la Adunarea Generală a acestui for.

Ioan-Aurel Pop despre moartea academicianului

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, şi-a exprimat regretul luni pentru moartea academicianului Răzvan Theodorescu.

“Este o mare durere, pentru Academia Română, pentru prieteni şi cunoştinţe, pentru ţară, pentru mine personal. A trecut în lumea drepţilor nu numai un savant, un cărturar de mare subţirime intelectuală, un istoric de marcă, ci şi un om ales, un om al Cetăţii, preocupat de bine, de bunătate, de soarta românilor. Să-i fie ţărâna uşoară şi amintirea eternă”, a declarat preşedintele Academiei Române.

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu: „Va rămâne un exemplu de urmat pentru noi toţi”

Academicianul Răzvan Theodorescu a fost şi va rămâne unul dintre marii oameni ai acestei ţări, afirmă ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu.

“Cu adâncă tristeţe am aflat despre moartea academicianului Răzvan Theodorescu, unul dintre oamenii aleşi care şi-au lăsat în mod profund amprenta în spaţiul cultural şi social românesc. Istoric de artă şi doctor în ştiinţe istorice, va rămâne un exemplu de urmat pentru noi toţi.

 Am avut onoarea să ne auzim şi să ne vedem cu diverse ocazii în ultima perioadă şi m-am bucurat de sprijinul domniei sale în colaborarea ministerului cu Academia, am primit cu recunoştinţă sfaturile preţioase oferite.

Director general al Televiziunii Romane imediat după Revoluţie, ministru al Culturii între 2000 şi 2004, Răzvan Theodorescu a fost şi preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene, membru titular al Academiei Române din 2000, al cărei corespondent era din 1993.

Profesor al mai multor universităţi din ţară, şi-a închinat întreaga viaţă culturii noastre, îmbogăţind patrimoniul românesc. A fost şi va rămâne unul dintre marii oameni ai acestei ţări. Dumnezeu să îl odihnească în pace!”, a transmis, luni, ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, într-o postare pe Facebook.

Lucian Ionescu