Cum comemorezi un criminal de război fără să intereseze pe nimeni sau cum se aplică legea selectiv? S-a întâmplat în luna ianuarie în Satu Mare
La începutul anului, în biserica parohiei reformate Nemeti din Satu Mare a avut loc, pe lângă ceremonia obișnuită, o altă ceremonie care nu are ce să caute în spațiul public din România și cu atât mai mult într-o biserică, și anume comemorarea unui criminal de război. Amfitrioni au fost parohul bisericii, domnul consilier local Kiss Iosif și domnul profesor de istorie Keresztesi Csaba Arpad, din județul Satu Mare.
Slujba de duminică cu o „predică” specială
Duminică, 8 ianuarie, după slujba de duminică, într-o parohie reformată maghiară din Satu Mare a fost comemorată nașterea lui Wass Albert, un nobil ungur condamnat pentru crime de război în 1945. Din înregistrarea slujbei (încă disponibilă pe pagina parohiei) și din postarea principalului vorbitor (aici) vedem că în partea a doua a ceremoniei avem un adevărat „laudatio” făcut criminalului Wass Albert, considerat un mare scriitor neluat în seamă de criticii literari, dar devenit popular după 1989. Prelegerea istorică tematică „Credința pe care o dau” a schițat pe scurt „viața aventuroasă a lui Wass Albert”. Prin aventuroasă nu trebuie să înțelegem neapărat și în limitele legii, dar asta vom vedea imediat.
Drept este că nu avem multe texte scrise de Wass Albert traduse în limba română, ca să putem judeca valoarea sa literară, însă ne putem întreba cum tocmai după 1989 a devenit popular un scriitor condamnat pentru crime de război împotriva românilor transilvăneni? Și mai ales de ce nu îi apar traduceri? Oare pentru că operele sale atât de aclamate sunt construite pe baze șovine și xenofobe? Sau pentru că imaginea sa a fost folosită de regimul iliberal de la Budapesta pentru a le oferi maghiarilor din România un anti-erou care nu i-a avut la suflet pe români și care a fost „persecutat” după al Doilea Război Mondial?
Dovada că statuia „secuiului pribeag” din Odorheiu Secuiesc este a lui Wass Albert
Ce este foarte interesant la „predica” profesorului Keresztesi, și nu este menționat în postarea de pe pagina sa de Facebook (dar este surpins pe înregistrarea video), este referința la existența (ilegală) a unei statui a lui Wass Albert, în Odorheiu Secuiesc, Harghita, făcută și păstrată cu, cităm, „prostia” românilor. Este vorba de binecunoscuta statuie a „Secuiului pribeag” din Odorheiu Secuiesc, un fel de „secret al lui Polichinelle”, despre care toată lumea știe că este a lui Wass Albert, dar nimeni nu face nimic.
În 2006, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel” (INSHREW) si-a manifestat ingrijorarea față de faptul că „statui ale lui Wass Albert, criminal de război condamnat în contumacie în 1946, sunt amplasate în instituții publice ale statului sau pe spatii cu acces public”. Directorul institutului de la acea vreme solicita blajin instituțiilor abilitate ale statului să aplice măsurile care se impun în conformitate cu legislația în vigoare”, ceea ce, evident, nu s-a întâmplat.
Același institut („Elie Wiesel”) este, însă, mult mai ferm când vine vorba de condamnat orice gest de promovare a unor legionari români, cum este cazul recentelor scandaluri generate de solicitările privind schimbarea denumirilor de străzi și licee, care poartă numele lui Mircea Vulcănescu.
Când unii sunt mai antisemiți decât alții
Nu ar fi rău ca și în 2023 Institutul „Elie Wiesel” să mai facă o actualizare a comemorărilor criminalilor de război antisemiți din Transilvania și să depună eforturi similare cu cele făcute pentru îndepărtarea statuilor unor români considerați antisemiți.
„Ne exprimăm îngrijorarea că aleşii locali nu au înţeles faptul că: în România, în 2015, aleşii naţionali (Parlamentul) au votat o lege care nu se respectă, iar astăzi au ratat şansa de a arăta că în România funcţionează domnia legii şi nu a mitologiei; în România, guvernul a adoptat ‘Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 2023’. Această politică publică rămâne numai pe hârtie câtă vreme criminali de război, membri ai guvernului Antonescu, continuă să fie trataţi de către autorităţi drept modele civice şi au parte de cult public”, menţionează comunicatul institutului în cazul lui Vulcănescu.
Să sperăm că aceeași atitudine va exista și când Institutul va afla despre comemorarea criminalului de război Wass Albert, de la Satu Mare, sau de statuia acestuia, din Odorheiu Secuiesc. Sau poate că Institutul „Elie Wiesel” are nevoie să angajeze și vorbitori de maghiară, care să se autosesizeze în cazurile frapante de comemorări antisemite, desfășurate în limba maghiară.
Cine a fost Albert Wass, nobil maghiar din Transilvania, condamnat pentru crime de război împotriva românilor și evreilor
- S-a născut în 1908;
- În septembrie 1940, a instigat și a provocat uciderea a mai multor etnici români și evei din Transilvania;
- 1944 – o dată cu retragerea trupelor horthyste din Ardeal, fuge și el, alăturându-se trupelor în retragere ale Armatei Germaniei naziste (Wehrmacht-ului), pe ruta Ungaria – Germania nazistă, de unde a reușit să ajungă în SUA;
- În 1946 este condamnat, în contumacie, la moarte, pentru crime de război, de Tribunalul Poporului de la Cluj;
- Sentința a fost confirmată de Tribunalul Internațional pentru Crime de Război;
- Se refugiază în Statele Unite ale Americii, unde s-a sinucis la vârsta de 90 de ani
Albert Wass a fost condamnat, în lipsă, pentru crimele săvârşite împotriva unor civili, de naționalitate română și evreiască, de militari ungari, pe timpul ocupaţiei horthyste din Ardealul de Nord-Vest. Mai exact, el a jucat un rol hotărâtor în septembrie 1940, când un locotenent ungur, pe nume Pakucs, a arestat șase locuitori din localitatea Sucutard și a executat patru dintre ei (doi români și două evreice), în localitatea Țaga. De asemenea, Wass Albert a fost responsabil și pentru instigarea și provocarea măcelului de la Mureșenii de Câmpie, când soldați unguri, conduși de locotenentul Gergely Csordas, au ucis 11 persoane civile.
Oamenii încă mai plâng, când îşi aduc aminte de măcelul din septembrie 1940, la Mureșenii de Câmpie. Mai spun şi azi «Doamne feri!», când aud numele contelui Wass. Şi în fiecare zi se roagă: «Doamne, să nu se mai întoarcă vreodată teroarea!».
Deși în România autoritățile centrale au înțeles că busturile unor criminali de război nu au ce căuta în spațiul public, cultul personalității criminalului de război este promovat constant în Transilvania, inclusiv de către liderii pretins legitimi ai maghiarilor, unii dintre ei parlamentari sau conducători ai administrației publice locale.
O explicație ar putea fi că Wass Albert era adulat în țara vecină, Ungaria, în special după venirea la putere a guvernării pro-ruse a lui Viktor Orban.
Alte articole sugestive, pe aceeași temă:
Lucian Ionescu
