România „fericită”. Speranța de viață este mai mică cu peste 7 ani față de țările Uniunii Europene. De ce oare?

Într-un sondaj efectuat de Eurostat, românia se află iarăși la coada clasamentului, de data aceasta, fiind vorba despre sparanța de viață.

Dacă în Europa media speranței de viață este de aproximativ 80 de ani, în România se poate spune că românii au media speranței de viață, cu peste 7 ani mai mică.

Unii sociologi spun că acest lucru se datorează pandemiei de coronavirus, dar mai există speranțe ca acest indică ce crească în viitor.

România putea sta și mai rău în lipsa unor programe de prevenţie pe termen lung, mai spun sociologii.

Până în 2019, speranţa de viaţă a crescut treptat în toată Europa. Dar pandemia şi toate efectele ei au dus la scăderea acestui indice. Cel mai ridicat nivel e atins acum de Spania, una dintre țările cele mai lovite de Covid. România e la capătul clasamentului, din nou, după Bulgaria. În 2021, speranța medie de viață era de 72, 8 ani, cu 7 ani mai mică decât media din Uniunea Europeană.

Rodica Tănăsescu, medic de familie: “Chiar este o speranţă de viaţă bună faţă de cât de puţine programe de prevenţie au fost în România, pentru că aproape nu au fost programe susţinute şi constante, faţă de atitudinea atât de refractară a unei părţi susţinute din populaţie împotriva controalelor medicale preventive, vaccinării, unui stil de viaţă sănătos. Toate aceste lucruri costă.”

Prevenţia înseamnă fie și o amânare a declanșării unei boli, dar şi educaţie medicală. Date oficiale indică și o diferență de aproape 6 ani între speranța de viață a bărbaților și cea a femeilor. Aici, România e chiar pe primul loc.

Bogdan Voicu, Institutul pentru Calitatea Vieții: “Bărbații merg mai rar la doctor și, de exemplu, dacă îi doare un picior, amână să se ducă să facă intervențiile și testările, în timp ce femeile sunt mai atente la sănătatea lor, oarecum și diferențelor fiziologice, merg mai des la ginecolog și ajung să facă analize mai des decât bărbații.”

Unul dintre factorii luați în calcul la speranța de viață este rata mortalitații infantile. Între 2011 și 2021, rata mortalității infantile în UE a scăzut de la 3,8 decese la 1 000 de născuți vii la 3,2 decese la 1 000 de născuți vii. Atunci când se extinde analiza la ultimii 20 de ani, rata mortalitățîi infantile s-a redus aproape la jumătate.

În 2021, cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE au fost înregistrate în Bulgaria și în România ,

În România, cea mai mică speranță de viață la naștere s-a înregistrat în jumătatea de est a țării.

Lucian Ionescu